Țevile înghețate apar când temperatura din jurul conductei coboară sub zero suficient de mult timp, iar apa din interior se transformă în gheață. Gheața ocupă mai mult loc decât apa, așa că presează pereții țevii, iar problema reală nu este blocajul, ci crăpătura care se vede abia la dezgheț, când apa începe să curgă. De aceea prevenirea contează mai mult decât dezghețarea.
Mai jos afli unde îngheață cel mai des instalația, cum o izolezi, cum procedezi dacă lipsești de acasă în sezonul rece, cum dezgheți în siguranță o țeavă și ce faci dacă s-a spart. Sunt reguli valabile pentru casa de la țară, pentru anexe și pentru boxele neîncălzite din blocuri.
Unde îngheață cel mai ușor instalația
Îngheață mai întâi țevile care trec prin spații neîncălzite sau care stau pe pereți exteriori. Cele mai expuse locuri sunt:
- conductele din pivniță, boxă, garaj sau pod;
- țevile aduse în exterior, la robinetul de grădină sau la fântână;
- contorul de apă, dacă este într-un cămin neizolat;
- țevile din pereții orientați spre nord sau din perete exterior subțire;
- conductele din casele nelocuite, unde nu se încălzește deloc.
Țevile de metal, în special cele din oțel zincat, conduc mai repede frigul, iar cele din plastic cedează în alt mod, prin crăpare la dilatare. Orice material poate să fie afectat dacă îngheață destul timp.
Cum izolezi țevile expuse
Izolarea nu oprește frigul, doar îl întârzie, deci funcționează împreună cu o temperatură minimă în spațiu. Cele mai simple soluții:
- Izolație tubulară din spumă de polietilenă sau cauciuc, tăiată pe lungime și pusă peste țeavă, prinsă cu bandă.
- Cablu de încălzire autoreglabil, pus pe țevile greu accesibile, conectat la priză și cu termostat.
- Căminul contorului: capac izolat, cu polistiren, pe care îl verifici înainte de iarnă.
- Etanșarea golurilor: orificii prin care trece aer rece, la trecerea țevilor prin perete, se astupă cu spumă sau cu material de izolat.
Sfat: în noaptea cu temperaturi foarte scăzute, deschide ușile dulapurilor de sub chiuvetă, ca aerul cald din cameră să ajungă la țevi. Reorganizează dulapul cu grijă, vezi Dulapul de sub chiuvetă: organizare sigură a detergenților.
Dacă lipsești de acasă în sezonul rece
Casa lăsată fără căldură este cel mai riscant caz. Pentru o absență de câteva zile menții o temperatură de câteva grade peste zero, prin termostat. Pentru o absență lungă, golești instalația:
| Pas | Ce faci | De ce |
|---|---|---|
| 1 | închizi robinetul general de apă | oprești alimentarea |
| 2 | deschizi toate robinetele, de la cel mai de sus la cel mai de jos | apa curge din țevi |
| 3 | golești boilerul și cisterna WC | rezervoarele ascunse îngheață și ele |
| 4 | torni puțin antigel alimentar sau pentru instalații în sifoane | sifoanele nu îngheață |
| 5 | lași robinetele deschise | gheața nu mai rămâne închisă în țeavă |
Dacă ai o centrală pe gaz sau un boiler electric, citește instrucțiunile producătorului înainte de golire și nu folosi antigel auto, toxic, în instalația de apă potabilă. Pentru casa de la țară, folosește și sfaturile din Soba cu lemne la casa de la țară: folosire și siguranță, dacă o încălzești cu sobă.
Robinetul de grădină și instalațiile exterioare
Robinetul exterior, furtunurile și sistemele de irigații îngheață primele. La sfârșitul toamnei închizi alimentarea interioară care duce afară, golești robinetul exterior și desfaci furtunurile. Lucrarea face parte din rutina de închidere a sezonului, descrisă în Pregătirea grădinii pentru iarnă: lucrările de toamnă.
Cum dezgheți o țeavă înghețată
Dacă ai observat că din robinet nu mai curge apă, deși restul casei are, și afară sunt temperaturi negative, vinovatul este probabil o țeavă înghețată. Procedezi cu răbdare.
- Deschide robinetul afectat, ca apa topită și presiunea să aibă pe unde să iasă.
- Încălzește țeava cu aer cald, de la capătul dinspre robinet spre sursă, folosind un uscător de păr sau o lampă cu căldură blândă.
- Poți înfășura țeava în cârpe înmuiate în apă caldă, nu fierbinte.
- Continuă până apa curge normal.
Atenție: nu folosi niciodată flacără deschisă, lampă de lipit sau aparat de sudură. Țeava se poate deteriora, izolația poate lua foc, iar gazele pot fi periculoase. Nu încălzi nici țevile din apropierea instalației de gaz.
Dacă nu găsești zona înghețată, sau dacă este în perete, cheamă un instalator.
Ce faci dacă s-a spart o țeavă
Dacă observi apă care curge sau o pată pe perete, închide imediat robinetul general. Deschide robinetele ca să golești țeava, oprește curentul în zona afectată dacă apa a ajuns la prize și anunță un instalator. Șterge apa, aerisește și notează daunele pentru eventuala asigurare.
După o spargere, verifică mai târziu contorul pentru a vedea dacă mai există scurgeri: metoda se află în Pierderi de apă în casă: cum le depistezi citind contorul. Dacă un robinet picură după dezghețare, cauza poate fi o garnitură înghețată; vezi Robinetul care picură: cauze și când schimbi garnitura.
Inspecția țevilor și a căminului contorului se potrivește în toamnă în planul din Întreținerea casei: calendar anual de verificări și lucrări.
Întrebări frecvente
La ce temperatură îngheață țevile?
Nu există o valoare unică, dar riscul crește când temperatura din jurul țevii rămâne sub zero mai multe ore. Țevile expuse și cele din pereți exteriori sunt primele afectate.
E bine să las robinetul să picure iarna?
Un fir subțire de apă poate întârzia înghețul și ajută în nopțile foarte reci, dar crește consumul. Izolarea și căldura minimă sunt mai sigure.
Pot folosi sare sau antigel în instalația de apă?
Nu pune sare și nu folosi antigel auto în instalația de apă potabilă. Pentru sifoane există produse alimentare special pentru instalații.
Cum aflu că o țeavă s-a crăpat?
Vezi pete de umezeală, auzi apă care curge sau contorul se mișcă fără consum. Crăpătura se vede adesea abia după dezgheț.
Ce fac cu contorul înghețat?
Nu-l lovi și nu-l încălzi cu flacără. Cheamă furnizorul de apă sau un instalator, pentru că un contor crăpat se schimbă oficial.
