Cuprins 11 secțiuni
Compostul este rezultatul descompunerii controlate a resturilor vegetale, iar în grădina de acasă îl faci cu o grămadă, o ladă sau un tambur și cu răbdare. Regula de bază este simplă: amesteci materiale verzi (proaspete, bogate în azot și în apă) cu materiale brune (uscate, bogate în carbon), le ții umede și le aerisești din când în când. Restul îl fac microorganismele din sol.
Mai jos vezi unde așezi compostiera, ce intră și ce nu intră în ea, cum arată un amestec echilibrat, ce faci când apar mirosuri sau muște și cum recunoști momentul în care compostul poate ajunge pe straturi. Dacă vrei și imaginea de ansamblu a lucrărilor din curte, o găsești în Îngrijirea grădinii: ghid complet al lucrărilor pe tot anul.
Ce este compostul și de ce merită să-l faci
Compostul este un material închis la culoare, mărunt și afânat, care se formează când resturile vegetale se descompun în prezența aerului și a umezelii. Nu este un îngrășământ concentrat, ci un amendament de sol: îmbunătățește structura pământului și îi dă hrană pe termen lung.
Câștigurile sunt practice:
- scazi cantitatea de gunoi pe care o scoți din casă, pentru că resturile de legume și frunzele devin resursă;
- pământul greu devine mai afânat, iar cel nisipos reține mai bine apa;
- plantele primesc nutrienți eliberați treptat, nu dintr-o dată;
- reduci cheltuiala cu pământ de flori și cu amendamente cumpărate.
Pentru că solul fiecărei grădini este diferit, merită să știi de la început ce ai de corectat. Cum îți afli tipul de sol și ce îi lipsește descrie Solul din grădină: cum îi afli tipul și cum îl îmbunătățești, iar compostul este una dintre cele mai ieftine metode de îmbunătățire.
Unde așezi compostiera
Compostiera stă cel mai bine într-un loc ferit, pe pământ gol, la distanță rezonabilă de casă și de geamurile vecinilor. Contactul direct cu solul permite viermilor și microorganismelor să urce în grămadă, iar excesul de apă să se scurgă.
Alege un loc care îndeplinește aceste condiții:
- Semiumbră. Soarele puternic usucă grămada prea repede, iar umbra deasă o ține rece și umedă.
- Acces ușor. Vei căra resturi aproape zilnic și vei întoarce materialul periodic, deci nu o ascunde în colțul cel mai îndepărtat al curții.
- Distanță față de zona în care te odihnești. Un compost bine condus miroase puțin, dar e preferabil să nu fie lângă terasă sau lângă un gard comun.
- Ferită de vânt puternic, care usucă marginile.
Ce tip de compostieră alegi
Poți folosi o grămadă simplă, o ladă din scânduri, un coș din plasă sau o compostieră din plastic cu capac. Pentru o grădină mică, o ladă din lemn cu laturi de aproximativ un metru este suficientă. Pe balcon sau în curtea unui bloc, un sistem închis, cu capac, limitează mirosul și muștele, dar ai nevoie de acord pentru amplasare.
Ce pui în compost: verde și brun
Compostul reușit se bazează pe două categorii de materiale, pe care le pui în straturi alternante. Tabelul de mai jos le grupează.
| Tip | Exemple | Ce aduc |
|---|---|---|
| Materiale verzi | coji de legume și fructe, zaț de cafea, iarbă proaspăt tăiată, buruieni fără semințe, resturi de plante | azot și umezeală |
| Materiale brune | frunze uscate, paie, carton simplu mărunțit, rumeguș de lemn netratat, crenguțe mici | carbon și structură afânată |
| Ajutoare | câteva lopeți de pământ de grădină, compost vechi, coajă de ou zdrobită | microorganisme și minerale |
Un reper des folosit este să adaugi mai mult material brun decât verde, ca volum, pentru că materialele verzi se tasează și se umplu de apă. Nu există o rețetă exactă: urmărești cum arată grămada și corectezi.
Cum pregătești materialele
Bucățile mici se descompun mai repede decât cele mari. Taie sau rupe cojile mari, mărunțește crengile și rupe cartonul în fâșii. Iarba tăiată se pune în straturi subțiri, nu într-un strat gros, altfel se lipește și putrezește fără aer.
Ce eviți să pui în compostieră
Unele resturi atrag rozătoare, miros greu sau pot răspândi boli în grădină. Tabelul următor le arată pe cele mai frecvente.
| Nu pune | De ce |
|---|---|
| Carne, pește, oase, grăsimi | miros puternic, atrag șobolani și câini |
| Lactate și ulei de gătit | miros neplăcut, încetinesc descompunerea |
| Plante bolnave sau infestate | agenții bolii pot rămâne în compost |
| Buruieni cu semințe coapte sau cu rizomi | pot germina din nou pe strat |
| Excremente de câini și pisici | pot conține paraziți |
| Lemn tratat, hârtie lucioasă, cenușă de la cărbuni | substanțe nedorite pentru sol |
| Plastic, sticlă, metale | nu se descompun |
Cenușa de lemn netratat se poate adăuga în cantități mici, presărată subțire. Frunzele de nuc sau de brad se descompun greu și se pun în cantități mici, amestecate cu alte materiale.
Atenție: Nu pune în compost resturi din plante tratate recent cu produse de protecție a plantelor, fără să citești eticheta produsului. Unele substanțe rămân în material și pot afecta plantele sensibile.
Cum construiești grămada pas cu pas
O grămadă bine făcută începe cu un strat afânat la bază și continuă cu straturi alternante. Procedura este aceeași pentru ladă, coș sau grămadă liberă.
- Pune la bază un strat de crenguțe sau de paie, gros de câțiva centimetri, pentru aer și scurgere.
- Adaugă un strat de material brun, apoi unul de material verde, fiecare de câțiva centimetri.
- Presară câteva lopeți de pământ sau de compost vechi, ca să aduci microorganisme.
- Udă ușor dacă materialul este uscat.
- Repetă straturile până la o înălțime de cel puțin un metru, dacă ai spațiu, pentru că o grămadă prea joasă nu își păstrează căldura.
- Acoperă cu un strat de frunze, paie sau cu o prelată care lasă aerul să treacă, ca să ții umezeala și să oprești ploaia torențială.
Pe măsură ce umpli compostiera, nu mai adăuga material proaspăt într-o grămadă pe care vrei să o lași la maturat. Mulți gospodari țin două sau trei compartimente: unul se umple, unul se coace, unul este gata de folosit.
Sfat: Ține lângă bucătărie un vas cu capac pentru resturi, iar lângă compostieră un sac cu frunze uscate sau paie. De fiecare dată când acoperi resturile proaspete cu o mână de material brun, grămada rămâne echilibrată și nu atrage muște.
Umezeala și aerul: cele două reglaje importante
Compostul are nevoie de umezeală asemănătoare unui burete stors și de aer. Dacă una dintre ele lipsește, descompunerea încetinește sau se schimbă în putrezire.
Testul pumnului
Ia o mână de material din interior și strânge-o. Dacă se scurg multe picături, e prea ud: adaugă material brun uscat și amestecă. Dacă se sfărâmă și nu simți nicio umezeală, e prea uscat: stropește cu apă și amestecă. Ideal este să simți materialul umed, fără să curgă apă printre degete. Economia de apă pe care o urmărești la udarea plantelor, descrisă în Udarea grădinii: când, cât și cum folosești apa cu cap, se aplică și aici: nu inunda grămada.
Întoarcerea grămezii
Din când în când, răstorni materialul cu o furcă, mutând partea de la margine spre centru și invers. Așa aerul ajunge peste tot, iar procesul se uniformizează. La o ladă mică, o întoarcere la câteva săptămâni este de obicei suficientă. Dacă materialul miroase a ouă clocite sau a amoniac, este semn că are nevoie de aer sau de mai mult material brun.
Probleme frecvente și soluții
Majoritatea problemelor apar din dezechilibrul dintre verde, brun și umezeală. Tabelul alăturat îți arată ce faci.
| Semn | Cauza probabilă | Ce faci |
|---|---|---|
| Miros de putregai sau de ouă clocite | prea ud, puțin aer | amesteci, adaugi material brun uscat |
| Miros de amoniac | prea mult material verde | adaugi frunze uscate, paie, carton mărunțit |
| Grămadă uscată, fără schimbări | lipsă de umezeală | stropești și amesteci |
| Muște mici de fructe | resturi proaspete la suprafață | acoperi cu un strat brun sau cu pământ |
| Rozătoare | resturi de carne, grăsimi sau mâncare gătită | scoți materialul interzis, închizi compostiera |
| Se descompune foarte încet | bucăți mari, prea rece | mărunțești, amesteci, o faci mai înaltă |
În sezonul rece, procesul încetinește mult, dar nu se oprește complet. Pe timp de iarnă poți continua să adaugi resturi, bine acoperite, iar activitatea se reia primăvara. Pregătirea curții pentru frig, inclusiv gestionarea frunzelor căzute, este tratată în Pregătirea grădinii pentru iarnă: lucrările de toamnă.
Când este gata compostul
Compostul este gata când nu mai recunoști materialele inițiale, are culoare închisă, structură mărunțită și miros de pământ de pădure. În funcție de condiții, durează de la câteva luni la aproape un an. Nu te grăbi: un compost folosit prea devreme poate să încălzească rădăcinile sau să consume azotul din sol.
Cum verifici:
- materialul s-a răcit și nu mai degajă căldură în interior;
- nu mai vezi cojile, ci doar bucăți mici de crengi sau de coji tari;
- mirosul este plăcut, nu acru;
- poți cerne rapid prin sită bucățile mari, care se întorc în grămada nouă.
Cum îl folosești
Compostul copt se răspândește în strat subțire, de câțiva centimetri, pe straturile de legume și pe sub arbuști, apoi se încorporează superficial sau se lasă la suprafață ca mulci. Poți amesteca o parte de compost cu pământ pentru răsaduri și ghivece, nu folosi însă compost singur, fără pământ, pentru semințe delicate. Pentru legume, un strat adăugat primăvara înainte de plantare susține creșterea, așa cum se arată în Grădina de legume pentru începători: ce plantezi și când.
Compostul în spațiu mic
Chiar dacă nu ai curte mare, poți composta cu un sistem închis sau cu un compost cu viermi. Variantele pentru spațiu restrâns sunt:
- Compostiera din plastic cu capac, pusă într-un colț al curții sau al unei grădini comune, cu acordul celorlalți locatari;
- Tamburul rotativ, care se întoarce ușor și limitează mirosul;
- Vermicompostul, o ladă cu viermi roșii de compost, folosită în special pentru resturi de bucătărie;
- Grămada de frunze, separată, pentru cei cu mulți copaci, din care rezultă pământ de frunze după un timp mai îndelungat.
Pentru fiecare variantă, regulile rămân aceleași: echilibru între verde și brun, umezeală moderată, fără carne și lactate. În cazul unei compostiere într-o curte de bloc, discută întâi cu vecinii și cu administratorul, ca să eviți neînțelegerile.
Un gospodar organizat își gândește și locul pentru unelte. Furca, lopata și sita de compost stau bine în spațiul bine ordonat din Boxa, pivnița și garajul: cum le organizezi fără haos, aproape de curte.
Ce merită reținut despre compost
Compostul bun se face din materiale verzi și brune în echilibru, cu umezeală moderată și aer. Nu cere echipament scump, ci regularitate: câteva minute pe săptămână și răbdare de câteva luni.
- Alternezi resturile umede cu cele uscate și le mărunțești.
- Excluzi carnea, lactatele, grăsimile și plantele bolnave.
- Verifici umezeala cu testul pumnului și întorci grămada din când în când.
- Folosești compostul doar când este închis la culoare, mărunt și cu miros de pământ.
- Îl împrăștii în strat subțire pe straturi, sub arbuști și în amestecul pentru ghivece.
Întrebări frecvente
Cât durează până când compostul este gata?
De la câteva luni la aproximativ un an, în funcție de mărimea bucăților, de umezeală și de temperatură. O grămadă mărunțită, aerisită și ținută umedă se coace mai repede.
Pot pune coji de citrice în compost?
Da, în cantități mici, tăiate mărunt și amestecate cu alte materiale. În cantități mari pot încetini descompunerea și pot atrage muște.
De ce miroase compostul urât?
De obicei este prea umed, prea tasat sau conține mult material verde. Adaugă frunze uscate sau paie, amestecă bine și lasă aerul să intre.
Pot folosi compostul pentru flori în ghivece?
Da, dar amestecat cu pământ, nu singur. Un raport de o parte compost la câteva părți de pământ este un punct de plecare practic, pe care îl ajustezi după plantă.
Trebuie să adaug activatori sau preparate speciale?
De regulă nu. Câteva lopeți de pământ de grădină sau de compost vechi aduc microorganismele necesare, iar echilibrul dintre verde și brun contează mai mult decât orice aditiv.
